aşteptare

​

şi muzica? zice el cu vocea lui de copil

muzica a dat telefon că întârzie, e prinsă în trafic

(spune o poveste)

​

fără muzică nu putem începe (zice altă poveste)

fără început nu putem continua.

​

timpul nu e chiar atât de important

iar ceasurile sunt doar nişte mecanisme imperfecte

timpul nu e de încredere

altfel toate ceasurile s-ar hotarâ şi ar merge le fel.

dar ceasul meu e ba înainte, da inapoi.

​

şi-o fi ea hora timpului, dar uite: nici culorile nu sunt ceea ce se pretind

m-am prins ca roşul e doar un galben târziu, iar albastrul...

​

albastrul e un cântec uitat în cutia de scrisori.

​

poveştile stau în sala de aşteptare, cu biletul de ordine mototolit în buzunar

adu-mi mărul acela, zice una, să îi inventez o nouă lege de gravitaţie

cea veche s-a vândut la mâna-doua.

​

copilul bagă capul pe uşă şi toate poveştile se ridică respectuos în picioare.

​

​